ANIMALE ABANDONATE: pui de căprioară europeană la Grădina zoologică din Chișinău

Colecția grădinii zoologice continuă să se mărească. Este trist când acest lucru se întâmplă nu în baza unui contract planificat, iar din cauza „bietelor animăluțe” care au suferit din cauza unor oameni. Astăzi dorim să vă povestim despre animalele abandonate care au ajuns la grădina zoologică săptămâna trecută…

Bembi

Ați văzut desenul animat al Companiei Disney „Bembi”? Eroii acestei povești sunt reprezentanții tipici ai speciei.

Căpra europeană (lat. Capreólus capreólus) se mai numește „capră sălbatică”, căpriță sau caprioară. Este un cerb grațios de dimensiuni medii (până la 32 kg în greutate). Are un corp scurt, a cărui spate este mai masiv și mai înalt decât partea din față a corpului. În lungime, de obicei, animalele nu cresc mai mult de 126 cm. Femela după dimensiuni este mai mică decât masculul, în rest practic nu se deosebesc.

Blana căprioarelor europene este de o singură culoare. Animalele, de obicei, năpârlesc în sezon, devenind de culoarea brun-cenușie în timpul iernii, cu spatele maroniu și culoarea gălbuie în partea de jos a trunchiului. După năpârlire, până în vara, blana devine mai strălucitoare, obținând mai multe nuanțe roșietice și maronii, devenind „mai netedă”.

Atrageți atenția! Dacă te uiți atent la botișor, putem observa „mustăți” amuzante – culoarea pielei în jurul nasului și a buzei superioare este de obicei neagră sau cenușiu-maronie, iar pe bărbie este de culoare albă.

Din motive necunoscute, la masculii căprioarelor pot crește coarne anormale sub formă de două (uneori una) ramuri nebifurcate, deși în mod tradițional acestea sunt coarne mici formate din trei ramuri. Astfel de animale prezintă un pericol imens pentru alți masculi, deoarece în timpul luptelor, coarnele lor pot străpunge adversarul.

INTERESANT

Știți de ce culoare se nasc puii la o căprioară europeană obișnuită?
Animalele tinere diferă prin culoare de animalele mature.

La această specie puii se nasc cu blana de culoare oranj-gălbuie, abdomenul fiind deschis la culoare și pete galbene pe spate. Până la vârsta de 2-3 luni, culoarea blănii devine mai închisă. Cu cât blana devine mai lungă, cu atât mai pale devin petele. La animalele mature blana nu are nici măcar urme de pete.

Viața în libertate

Rația de alimentare a căprioarelor include aproximativ 900 specii de plante. Aceste animale aleg produsele care pot ușor digerate și pot completa rezervele de apă din organism. Lipsa rezervoarelor cu apă nu dăunează animalului, deoarece acestea consumă multă vegetație suculentă, iar iarna pot mânca zăpadă.

Pentru a completa rezervele de substanțe minerale din organism, căprioarele vizitează izvoarele minerale. Acest lucru este deosebit de important pentru femelele însărcinate sau care își alăptează puii, precum și pentru masculi în perioada schimbării coarnelor. În aceste perioade, necesitatea în substanțe minerale crește de 1,5-2 ori.

Ca și la alte animale copitate, la căprioare puii se nasc destul de dezvoltați: ei repede stau pe picioare și pot însoți mama sa. La început, puii se hrănesc cu laptele matern care este foarte gras, apoi învață să recunoască cele mai suculente și utile plante. Cel mai mare pericol în această perioadă îl prezintă animalele răpitoare și oamenii.

Capra europeană este o specie protejată prin legislație. Vânătoarea acestui animal pe teritoriul Republicii Moldova este strict interzisă oficial. În ultimii ani măsurile de protecție întreprinse au permis clasificarea acestor animale grațioase în grupul cu risc minim din clasificația IUCN. De asemenea a ajutat și natura – căprioarele se reproduc bine în condiții confortogene și se adaptează rapid în cazul schimbării acestora. Se adaptează foarte ușor la landșafturile schimbate de om. Pot fi întâlnite în apropierea așezărilor umane. Chiar și în suburbiile Chișinăului!

Ajutând – nu dăuna!..

Ce este necesar să cunoști dacă dorești să ajuți pe cineva? Că fiecare lucru benefic făcut întotdeauna trebuie să depășească prejudiciul posibil. Anume acel „ajutând – nu dăuna”.

Dacă, mergând prin pădure ai observat o vizuină, încearcă să te îndepărtezi de ea cât mai repede posibil. Tu nu numai că aduci cu tine mirosul de pericol (nu există în pădure o ființă mai periculoasă decât omul), din cauza căreia vizuina poate fi abandonată de animale, dar și tu ești amenințat, deoarece dacă există pui în vizuină, părinții lor te pot ataca.

Poate ai găsit puii cuiva? Dacă ei stau ascunși și nu se grăbesc să fugă – pleacă liniștit. În cazul dat sunt posibile două situații: mama puilor este în apropiere și ea își va proteja puii, sau ea a plecat în căutarea hrănii și se va întoarce în curând. Fără îndoială, în pericol se află puiul care aleargă agitat și țipă, probabil fiind rănit. În această situație la fel trebuie să te gândești la modul în care îi vei acorda ajutor. Vei putea oare prinde animalul fără a-l trauma, știi unde să mergi pentru a-l trata, cum va evlua reabilitarea lui?

De exemplu, animalele care ajung în grădina zoologică din natură, în mod obligatoriu sunt supuse tratamentului și reabilitării. În acest scop, li se oferă o volieră de carantină, supravegherea veterinarilor, biologilor și personalului tehnic, și desigur, administrarea medicamentelor. De asemenea animalul trebuie hrănit. Dar cel mai dificil moment este, că animalul după recuperare trebuie să fie plasat undeva.

În prezent, conform legislației în vigoare, grădina zoologică nu are dreptul să elibereze pur și simplu căprioarele crescute înapoi în natură. Acest lucru necesită documente permisive speciale, care nu întotdeauna pot fi obținute. Totodată acest lucru necesită transport, alte costuri, timp și forță de muncă. În plus, un animal obișnuit cu oamenii rar se poate adapta pe deplin la condițiile din natură. Este mai simplu dacă este vorba despre o căprioară matură care a fost vindecată și este cu totul altceva, dacă sunt pui foarte tineri, crescuți și îngrijiți de oameni. Chiar și un răpitor matur, care a avut posibilitatea să se hrănească lângă locuințele oamenilor va merge pe calea simplă și va reveni din nou. Exemple? Cât dorești: urși din Romania care iese din pădure și se hrănesc la gunoiști; vulpile din Moldova, care își fac vizuini în sate și la marginea orașelor; berzele care se hrănesc lângă păsările domestice ș.a.m.d.

Ce să faci cu astfel de „animale abandonate”?

Animale noi

Colecția Grădinii zoologice din Chișinău a fost completată săptămâna trecută cu trei pui de căprioare europene. Încă fiind foarte mici, au ajuns aici. Un pui a fost adus de oameni care l-au cumpărat de la vânători, iar doi au fost aduși direct din pădure. „Am găsit puii în timp ce se odihneau, se ascundeau în iarbă. Mama lor nu era în apropiere, dar știam că ar trebui să fie, și nu am îndrăznit să-i luăm. Datorită faptului că eram alături, i-am urmărit aproape 12 ore. Mama lor nu a venit, în schimb a apărut vulpea. Deoarece vulpea era în apropiere, nu am îndrăznit să lăsăm puii și i-am luat aducându-i mai apoi la voi”, au comunicat vânătorii.

În prezent puii sunt adăpostiți în sectorul animalelor copitate, separat de ceilalte animale. În urma examinării efectuate de medicul veterinar, s-a constatat că starea de sănătate a lor este satisfăcătoare, iar la momentul de față nu există nici un motiv de presupunere a prezenței bolilor periculoase la ei.

Puii sunt hrăniți de către biologii din secâie de patru ori pe zi cu lapte de capră (după componența sa este asemănător cu laptele matern, deși, din păcate, are conținut de grăsime mai mic). Totuși, cea mai bună hrană pentru pui este mâncarea oferită de propria mamă. În curând, puii vor începe să primească adaosuri suplimentare vegetale.

Animalele hrănite de om nu vor putea supraviețui în sălbăticie, așa că vor rămâne în grădina zoologică până când vor apărea opțiuni alternative.