La Grădina Zoologică din Chișinău se întrețin șase râși. Fiecare dintre ei are propriul său nume și desigur, are un caracter unic. Oaspeților noștri le este greu să deosebească un animal de altul, mai ales că râșii sunt încă iubitori de a sta întinși într-un hamac, arătând doar labele sau vârfurile urechilor. Astfel nu poți să-I cunoști cu adevărat. Pentru a-I cunoaște mai bine, vă vom vorbi puțin despre aceste animale din colecția noastră…
Cel mai gălăgios membru al familiei, în care părinții sunt Alokai și Rolly este Sirena. După cum ni se pare, un tată atât de încăpățânat nu ar putea avea o fiică liniștită și modestă. Lui Alokai nu-i place când străinii se apropie de incinta lui, cu atât mai mult dacă oamenii au o cameră de fotografiat. În cazul dat el poate reacționa diferit – de la un mârâit destul de înfricoșător până la sărituri pe plasă … sau poate fi un „jet parfumat” – atât de exact, încât „fotografii„ trebuie să se spele mult timp după aceasta (autorul postării din experiența proprie vă povestește, da).
Deci. Cel mai mare pui al lui Alokai și Rolly este femela Sirena. Ea s-a născut pe 25 mai 2013 și imediat s-a „deosebit” de alți râși. Mama, Rolly, avea foarte puțin lapte, iar pisoiașului permanent îi era foame, din care cauză mereu țipa tare. Tânăra mamă era și mai agitată și, apucând puiul în dinți, alerga agitată ore în șir prin incintă. Pisoiașul slăbea și a venit momentul, în care medicii veterinari de la grădina zoologică, evaluând starea lui de sănătate, au constatat ca fiind periculoasă pentru viață. Iar mama Rolly, obosită, neputincioasă și descurajată, a început să se manifeste agresiv. În scopul evitării decesului puiului, s-a decis trecerea la alimentare artificială.
Puiul a fost separat de mama și a început munca grea – angajații grădinii zoologice veneau pe rând la pui, îl ridicau, îl încălzeau, îl mângâiau.. etc. Zi și noapte, cineva din angajați era pe aproape, pentru a ajuta puiul de râs să supraviețuiască. Cu toate acestea, chiar dacă oamenii ar dori să evite problemele cu hrănirea sau toaleta, nu ar reuși. Orice necesitate a pisoiașului era un motiv pentru a mârîi tare – frig, foame, sete sau masaj, astfel încât să audă toți din jur. Datorită mârîitului său puternic râsul a primit numele său – Sirena.
Râsul care deja a crescut, până în prezent și-a păstrat vocea pătrunzătoare și puternică. Ea a crescut și a devenit o puternică și sănătoasă… egoistă. Mai întâi de toate nevoile și dorințele personale, apoi restul (poate, dar nu cu siguranță). Sirena cu respect se atârnă față de bărbații puternici și calmi, iar femeile și copiii nu prea sunt pe placul ei. Ca rezultat, Sirena este îngrijită doar de bărbați. Apropo, acesta este unicul reprezentant al râșilor din grădina zoologică, ale cărui urechi, din anumite motive, nu stau ridicate așa cum ar fi trebuit.
Pe Sirena o puteți vedea în rândul volierelor pentru animale răpitoare – voliera ei este ultima în fața scărilor (spre păuni și păsările răpitoare).
