n mamifer paricopitat reprezentant al caprelor de munte

CARACTERISTICI

În credințele tradiționale ale locuitorilor din Tadjikistan și Afganistan, există o afirmație, că țapul cu coarnele elicoidale special caută șerpi și îi consumă. Totodată ei credeau, că carnea animalului este capabilă să neutralizeze veninul șarpelui. Posibil se considera așa, deoarece uneori așa-numitul bezoar, care poate extrage veninul din mușcături, se găsea în stomacul caprelor.

Denumirea animalul a primit-o pentru forma uimitoare a coarnelor. Având forma unui șurub sau tirbușon, ele arată într-adevăr exotic! Aspectul animalului este completat cu o barbă densă. Lungimea corpului ajunge la 1,7 m, înălțimea fiind de 90 cm și greutatea de aproximativ 90 kg.

Țapul cu coarne elicoidale este unul dintre simbolurile Pakistanului, unde este numit „markhor” (mâncător de șerpi). Specia formează mai multe subspecii de bază, care diferă prin forma coarnelor.

Animalul trăiește în zone cu pante stâncoase abrupte și printre stânci. Preferă stâncile la înălțimea de 500 — 3500 metri.

Se hrănesc cu frunze și iarbă, mănâncă rogojini, cereale, lăstari tineri de copaci și arbuști (migdale, arțari). Iarna consumă pelin, frunze căzute și ace de pini.

Iarna animalul este activ ziua, iar vara — dimineața, în zori.

Masculii maturi de obicei sunt singuratici, iar puii cu mama lor și masculii tineri trăiesc în grupuri a câte 10 indivizi sau în turme mici (până la 30 de indivizi). Animalele migrează sezonier și durata migrărilor este determinată de stratul de zăpadă care a căzut.

Perioada de împerechere are loc în noiembrie-decembrie. Între masculi au loc încăierări și lupte, care des se termină cu moartea unuia dintre animale.

Gestația la femele durează 6 luni, după care se nasc 1-2 iezi. Puii au dimensiunea unui iepure, având picioare lungi și subțiri. Doar peste câteva ore, puii se țin pe picioare, iar peste o zi ei pot sări peste gropi mici și pietre.

Este un animal de vânătoare industrială, obținându-se piele, carne și coarne. Unele specii de capre sunt pe cale de dispariție, din care cauză , sunt incluse în Cărțile Roșii regionale. Se întreprind măsuri de păstrare a acestor animale în mai multe parcuri și rezervații naturale din lume, inclusiv în Parcul Național Kazinag.

În natură, aceste animale rar ajung la o vârstă înaintată, deoarece mor din cauza prădătorilor. În captivitate pot trăi până la 20 ani.