DESCRIEREA SPECIEI
Zebra Chapman (lat. Equus quagga chapmani) este o subspecie a zebrei Equus burchellii.
Aceste animale sunt originare din savane, care sunt răspândite în Africa de Sud. Datorită construcțiilor ilegale și habitatelor distruse, aceste animale sunt plasate în lista speciilor pe cale de dispariție.
CARACTERISTICI
Culoarea dungată caracteristică a pielii este specifică nu numai pentru zebra Chapman, ci și pentru ruda sa apropiată, zebra Equus burchellii. La zebra Chapman, dungile transversale de pe trunchi trec pe picioare, unde se divizează în multe pete maronii. La puii de zebre petele și dungile sunt de culoare maro. Chiar și unele animale mature rămân „de ciocolată” fără a deveni negri.
Un mascul cântărește
Zebrele Chapman trăiesc în turme uriașe, care uneori numără până la zeci de mii de indivizi. Animalele mature trăiesc în haremuri, membrii cărora sunt permanenți. Un harem este alcătuit dintr-un mascul și
Nu sunt animale teritoriale. Se deplasează în urma schimbărilor survenite în aprovizionarea cu hrană. În timpul sezonului ploios, turma se deplasează la o distanță mare, iar în timpul secetei rămâne pe loc. De obicei, teritoriile ocupate de zebre pot fi asociate cu teritoriile altor specii de animale copitate. Totodată, în perioadele secetoase, zebrele Chapman nu se deplasează la o distanță mai mare de 10 kilometri de sursa de apă.
Reproducerea la zebre nu este sezonieră și depinde de condițiile de viață și prezența hranei. Conform studiilor, s-a stabilit că zebrele nasc mai des în perioadele ploioase ale anului.
Gestația durează
În natură, principalul dușman al zebrelor Chapman sunt leii și alte animale răpitoare cum ar fi: ghepardii, leoparzii, tigrii, la fel aligatorii, iar puii sunt vânați de hiene. Din cauza prădătorilor și a bolilor, este foarte înaltă rata mortalității la animalele tinere și pui, din care cauză doar jumătate dintre acestea supraviețuiesc până la un an.
În captivitate, zebrele Chapman sunt de obicei întreținute în grădini zoologice ca reprezentanți ai Africii. Sunt localizate lângă girafe, struți și alte animale din aria lor obișnuită. Se reproduc bine și, în general, se simt destul de confortabil. În plus, mortalitatea în rândul animalelor tinere este mult mai mică în grădini zoologice decât în natură.
În habitatul natural durata vieții este de