habitează în trestie și arbuștii de pe malul lacurilor

Pisica de junglă sau râsul de mlaștină
GalerieAlți prădători
DESCRIEREA SPECIEI

Pisica de junglă sau râsul de mlaștină (lat. Felis chaus) – o specie de felină, descrisă pentru prima dată de către Johann Anton Güldenstädt în anul 1776.

Nativă din Asia. IUCN a clasificat-o ca specie cu risc scăzut, din moment ce este răspândită, mai ales în India. În schimb, populațiile din Egipt, Caucaz și Asia centrală, sud-vestică și sud-estică sunt în scădere.

CARACTERISTICI

Habitează în trestie și arbuștii de pe malul lacurilor. Evită locurile deschise, nu se ridică în munți la înălțimea mai mare de 800 m deasupra nivelului mării.

Corpul pisicii de junglă are lungimea de 60-90 cm și masa 8-12 kg. Totodată corpul ei este scurt, picioarele lungi, coada scurtă și pe urechi sunt periuțe. Pentru asemănarea sa exterioară este numită râs de mlaștină, dar spre deosebire de el are o culoare galben-brună fără pete caracteristice.

Cei mai mici reprezentanți ai speciei trăiesc în Thailanda și Șri Lanka, cei mai mari habitează Palestina și Caucazul.

De la încrucișarea unei pisici din junglă cu o pisică domestică din rasa abisiniană, a fost creată o rasă numită „hausi (chausi)”. Rasa a fost înregistrată în 1995 în registrul asociației TICA.

Rasa este hibridă și pentru a-și menține proprietățile (aspectul unei pisici sălbatice și caracterul unui animal domestic), permanent este nevoie de sângele unei pisici de jungla.

Nu se recomandă de întreținut astfel de animale într-un apartament.

Hrana de bază o constituie iepurii, păsările și rozătoarele mici. Trăind în apropierea caselor umane poate provoca daune considerabile fermelor.

Perioada împerecherii este februarie-martie. În această perioadă masculii emite urlete caracteristice, adesea luptă pentru atenția femelelor. Vocea pisicii de junglă este similară cu vocea unei pisici domestice. În acestă perioadă animalul poate fi periculos pentru om.

Gestația durează aproximativ 66 de zile. Se nasc de obicei 2 — 5 pui orbi în dungi. În perioada de reproducere animalele se pot uni în familii — tată, mamă și puișorii. Vizuinile femelele le aranjează în locuri îndepărtate, des folosesc vizuinile abandonate ale altor animale, izolându-le cu lână și iarbă uscată. Puișorii devin independenți destul de repede — la 5-6 luni.

Maturitatea sexuală o ating la vârsta de 1,5 ani. Animalul matur are o culoare omogenă fără dungi. Teritoriul masculului acoperă des teritoriul câtorva femele. De obicei suprafața terenului constituie 45-180 km.

Pisica de junglă este activă noaptea și în amurg. Doar iarna vânează ziua.

Se consideră că animalele tinere pot fi ușor îmblânzite și repede se obișnuiesc cu oamenii. Din unele surse este cunocut faptul că în Egiptul Antic pisicile de junglă au fost folosite pentru vânarea păsărilor înotătoare. Și astăzi pot fi obsevate imagini în care pisica aduce stăpânului prada în dinți. Necătând la aceasta, chiar și la vârsta fragedă, pisica de junglă domesticită rămâne a fi o pisică sălbatică.

Leoparzii și lupii sunt considerați dușmani ai pisicii de junglă și, în mod tradițional, oamenii. Animalele sunt distruse pentru vânarea păsărilor de curte. Totodată un rol important în micșorarea numărului acestora este moda de a întreține în casă „pisici sălbatice” și braconajul.

Motivul principal al micșorării populației pisicii de junglă este impactul antropic asupra habitatului acestora — dispariția mlaștinilor, nimicirea trestiei etc.

Pisica de junglă face parte din Cartea Rosie a Federației Ruse.

Galerie

Alți prădători

Serviciile grădinii zoologice

Reguli de comportament în zoo