Foto – Alexandr Barabaș
Animalele sălbatice care trăiesc alături de oameni dobândesc o mulțime de obiceiuri deosebite și interesante. O viață confortabilă împreună implică o „măcinare” reciprocă . Animalele învață lucruri noi, oamenii se obișnuiesc cu ceva…
De exemplu, angajații Grădinii Zoologice nu sunt de obicei înșelați de fețe adorabile și lăbuțe pufoase. Toată lumea știe că ghearele sunt ascunse în labe, iar fața își va folosi dinții cât mai curând posibil. Lucrul cu animale sălbatice reprezintă o ocupație foarte
periculoasă.
Foto – Serghei Cazareț
În același timp, animalele din colecția Grădinii renunță la unele dintre obiceiurile lor, considerându-le „inutile”. Să presupunem – mâncarea. Aceasta se „dobândește” doar prin joc și pare mai mult a distracție decât a vânătoare.
Locurile speciale și echipamentele pentru hrănire sunt o soluție convenabilă. Atât
cangurii, cât și tigrii mănâncă din boluri, iar hrănitoarele confortabile își așteaptă
copitatele. Animalele din grădinile zoologice din lume se obișnuiesc cu faptul că
există un regim conform căruia sunt hrănite de îngrijitori în locuri dotate.
Desigur, există opțiuni aici. De exemplu, unii dintre animalele copitate din colecția
noastră vor da cu piciorul și cu capul dacă un străin vine la ei, dar vor accepta cu calm vizita acelor oameni care îi curăță, hrănesc și au grijă ca voliera să fie curată. Alții trebuie hrăniți doar de la distanță și cu respectarea strictă a normelor de siguranță.
Prădătorii mari, sunt închiși în padocuri în timp ce lucrătorii fac curat și abia când totul este gata pentru „cină” sunt eliberați din voliera de iarnă (padocul menționat anterior), unde îi așteaptă o porție zilnică de carne. Diverse tipuri de hrănitoare și boluri nu sunt doar o oportunitate de a „testa” puterea sau de a se răsfăța, ci și un mod de recreere eficient. Așadar, tigrii și leii sunt nevoiți să vâneze bucăți de carne suspendate pe un copac ori care zbor deasupra
teritoriului pe o funie. Cangurii și păsările primesc în mod regulat „buchete” de verdețuri proaspete. Pentru papagali, se fac mici scări și „mărgele” cu fructe, semințe și boabe. Suricatelor li se oferă o cutie cu găuri unde se află un greier delicios (cel puțin, pentru ei). Dar lemurii cu coadă inelată scot fructe delicioase din aceeași cutie.
V-a reușit să urmăriți procesul de hrănire a animalelor? Dacă nu, ați dori să vedeți?
